Întâlnirea cu Mara
Totul a început în anul 2015. Avea Bianca 3 ani și ceva. Era un copil activ, vorbăreț cu cei din familie, introvertit cu cei din afara familiei, timid…dar ceea ce ne-a făcut să mergem la Mara a fost faptul că toate sunetele pe care le pronunța erau anapoda. Era clar că avea nevoie de logopedie.
Așa a început aventura Biancăi în lumea sunetelor. La început era foarte timidă, nu avea idei, nu voia să vorbească despre activitățile împreuna cu Mara, parcă simțea că are un defect și îi era rușine cu el. De multe ori refuza să repete cuvântul sau fraza dacă nu înțelegeam ce spunea sau încerca sa spună ceea ce voia, dar cu alte cuvinte pe care credea ea că le pronunță mai corect. Se frustra foarte tare când nu o înțelegeam. Ușor, ușor a început să aibă încredere în ea, să repete cuvintele sau frazele pe care nu le înțelegeam și chiar începea să râdă și să glumească pe seama a ceea ce reușea să pronunțe.
După o perioadă ne-am dat seama că Bianca crescuse frumos, trecuse peste divorțul părinților, vorbea foarte corect, era foarte mândră de ea că putea pronunța sunetele corect și chiar era foarte creativă.
Deja întâlnirile ei cu Mara erau pentru că și le dorea. Erau ca două prințese care își beau ceaiul împreună și își povesteau cum și-au petrecut săptămâna care tocmai trecuse. Se jucau mult, de fapt așa a și învățat să pronunțe sunetele corect: jucandu-se. O joacă minunată, o joacă care a făcut un copil să aibă încredere în el, o joacă serioasă, din care a învățat să dea, să primească, o joacă din care a învățat că minciuna nu este cea mai bună opțiune….:))).
Acum Bianca este clasa întâi, iar acum două luni, până să fim nevoiți să stăm în izolare, mi-a spus că s-a jucat cu Mara „sfoara prieteniei” . Inițial am crezut că este un joc pe care Mara l-a propus, dar am aflat că Bianca imaginase acest joc, chiar frumos și creativ. Am fost și sunt foarte mândră de ea.
Mulțumesc Mara pentru tot. Ești minunată.
Abia aștept să ne revedem. Și Biancăi îi este dor de discuțiile de la ceai.
(Mama Bianca)
Pot spune cu inima deschisă că ziua în care eu și fiul meu am cunoscut-o pe Mara și am hotărât să începem procesul terapeutic cu ea a fost și va rămâne una dintre cele mai bune zile din viața noastră pentru care voi fi mereu recunoscătoare. Pentru că, odată cu acest moment, am pornit pe drumul cel bun spre vindecarea noastră. Pentru mine, ședințele de terapie cu ea sunt ca gura puternică de oxigen pe care o iei atunci când ai stat prea mult cu capul sub apă. Aerul acela care se duce direct în plămâni, te face să simți că trăiești din nou și apreciezi faptul că ești vie/viu. Nu doar că primesc o doză mare de empatie, că mă simt înțeleasă și acceptată, dar de câte ori plec din cabinet, simt că pot muta munții din loc, chiar dacă nu neapărat în ziua respectivă când probabil sunt încă răvășită.
Pentru fiul meu, Mara este o ancoră sau o vestă de salvare. Atunci când eu sunt prea copleșită și nu pot fi barca lui de salvare sau alinare, fiul meu știe că o poate suna pe Mara, iar apele se liniștesc din nou. ”Doar Mara mă înțelege!”, îmi spune uneori. Și-l înțeleg pentru că și eu simt uneori, că doar Mara mă înțelege. Cred cu tărie că Dumnezeu lucrează prin oameni, în cazul acesta, pentru mine și fiul meu, lucrează prin Mara.
Una dintre bucuriile mele mari este că ambii mei copii vor crește știind că a merge la terapie este un proces absolut normal și firesc pentru că sănătatea mentală este incredibil de importantă. Odată cu terapia și tot ce înseamnă acest proces de vindecare și de eliberare de toate mecanismele nesănătoase pe care le purtăm cu noi, copiii și nepoții noștri se vor putea bucura de o lume mai bună.
(Ana F., părinte)
O experiență minunată, utilă atât pentru fetița mea, cât și pentru mine, părintele. Pot spune că colaborarea cu Mara și Iulia – noi cu ele am colaborat – a îmbunătățit și viața de familie, am devenit mai perceptivi la emoțiile noastre. O experiență fructuoasă alături de oameni dedicați.
(A, mama )
Ne vedem cu Mara din februarie 2018, după o încercare eșuată la un alt cabinet. Cu pași timizi am intrat în cabinet și am stat de vorbă. Imediat ne-am dat seama că am întâlnit persoana potrivită pentru băiețelul nostru. Și așa a și fost, cei doi au rezonat din momentul în care s-au cunoscut. Mara a știut imediat cum să-l abordeze și cum să fie pe aceeași lungime de undă cu el. Ceilalți au vrut să-l catalogheze imediat cu autism, după ce am completat doar câteva chestionare. Însă Mara a avut răbdare și, după multe ședințe cu el, ne-a liniștit și ne-a transmis că, fiind un copil excepțional de inteligent, nu stă la fel de bine la partea socială, la interacțiunea cu cei de vârsta lui. Nu cred că ne vom opri în curând să ne vedem cu Mara, pentru că ne dorim ca el să reușească într-o zi să se integreze fără nicio dificultate în orice grup social, dificultate pe care și noi adulții o întâmpinăm uneori. De aceea, din toată inima, recomandăm serviciile Marei și ale celor de la On Institute.
(R, mama)