De ce #CuEa

Depresia este considerată a fi boala secolului XXI. Conform OMS, aproximativ 330 de milioane de persoane suferă de această tulburare, numărul fiind în creștere de la an la an. Foarte îngrijorător este și faptul că principala cauză a decesului la tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani este suicidul. În România, peste 2 milioane de români sunt afectați. (sursa: World Health Organization www.who.int).          

“Depresie” este un cuvânt care a devenit tot mai frecvent utilizat în limbajul familiar atunci când se exprimă o anumită stare de tristețe, suferință, inacțiune, lipsă a voinței, ori a motivației. Din punct de vedere clinic, depresia este termenul folosit în tulburările depresive și fiecare dintre ele are un spectru larg de simptome. 

O suferință emoțională poate să fie intruzivă și totuși să ne putem continua să ne respectăm programul zilnic cu tot ceea ce implică acesta. În schimb, depresia poate fi intruzivă și să ducă o persoană “dincolo de margine”. De multe ori se face confuzie între depresie și lene sau lipsa de mobilizare, iar aceasta adâncește și mai tare sentimentul de neputință și deconectarea de la viața socială.

Depresia nu afectează doar persoana în cauză, ci atât viața persoanelor din jur, mediul profesional, cât și întreaga societate prin dificultățile de relaționare, de finalizare a sarcinilor, responsabilităților, a programului zilnic, dar și prin trauma colectivă care apare ca urmare suicidului  

Manifestările depresiei în planul familial sau al relațiilor de cuplu și prietenie produc un dezechilibru puternic între cei care suferă de această boală și cei din jurul lor, prin înstrăinarea emoțională, lipsa satisfacției în relație, sentimente de vinovăție, rușine, furie și abandon. În stadiul cel mai grav, se poate ajunge la suicid, fapt ce devastează viețile celor implicați și marchează negativ societatea.

Dacă privim din perspectiva locului de muncă, persoanele care suferă de depresie duc o luptă zilnică pentru a-și putea duce la bun sfârșit sarcinile. Eficiența angajaților, dar și întregul mediu de lucru și relațiile intercolegiale, sunt afectate. Eforturile colegilor și ale managementului de a trata situația duc de cele mai multe ori la efecte negative asupra persoanei în cauză, chiar și în ciuda celor mai bune intenții.

Observațiile de mai sus au condus la dorința de a transmite celor care se confruntă cu aceste situații:

  •  noi strategii sau moduri de a aborda depresia;
  •  sprijinul emoțional potrivit;
  •  cu cine să ia legătura pentru a cere ajutor; 
  •  ce au de făcut în situații limită precum amenințări sau tentative de suicid.  

Ne dorim prin acest proiect să obținem:

  • îmbunătățirea relațiilor și calității interacțiunilor dintre beneficiari și persoanele din jurul acestora; 
  • facilitarea productivității companiilor prin asigurarea unui sprijin psihologic potrivit persoanelor afectate; 
  • crearea unei minime rețele de suport, care să susțină ideea unei comunități dedicate pentru această cauză; 
  • creșterea ratei de apelare la ajutor de specialitate; 
  • prevenirea factorilor favorizanți depresiei; 
  • creșterea nivelului de înțelegere al diferenței dintre normal și patologic.

Vă așteptăm cu drag să ne fiți alături în acest proces și să urmăriți în continuare site-ul On Institute și pagina de Facebook pentru a fi la curent cu ultimele informații și cu articolele pe care le vom pregăti pe acest subiect. Așteptăm de asemenea să ne scrieți experiențele voastre, dorindu-ne să punem bazele unei comunități online adresate subiectului depresiei, în care să găsiți atât informațiile necesare, cât și sprijin și înțelegere.. 

Vă invităm la Conferințele “Viața #CuEa” și atelierele gratuite ce se desfășoară la Nod Makerspace. Locurile sunt însă limitate, de aceea vă rugăm să ne confirmați că ne veți fi alături prin completarea formularului și bifarea opțiunilor dorite: